12 oameni au fost condamnati fară să existe probe directe care să îi incrimineze. Judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, desemnaţi în mod suspect de la Tribunalul Bucureşti la Curtea de Apel pentru a judeca, au dat 50 de ani de închisoare cu executare în doar 4 termene, fără ca înainte să aibă acces la dosar.
Veți înțelege extrem de repede de unde vine această afirmație. De la modul în care a fost redeschis dosarul până la condamnare, totul a stat sub influența, și nu telepatică, a politicului.
Privatizarea ICA era corectă. Fusese analizată de instituțiile statului și exista chiar și un document oficial în acest sens. Un NUP (neînceperea urmăririi penale) a fost dat în 2005. Adică nicio neregulă nu fusese găsită în procesul de privatizare, astfel încât NU existau bazele pentru deschiderea unui dosar. Doar dacă ar fi apărut noi probe acest caz ar fi putut fi luat din nou în discuție.
Să vedem care sunt așa-zisele probe care au stat la baza redeschiderii dosarului. Primul a fost un articol din ziarul România Mare (citeste un Articol_Romania_Mare_ICA_Voiculescu_2003_2004) – o serie de alegații fără probe. A urmat apoi un alt articol, de această dată din Curentul, trimis la DNA de „un cetăţean scârbit”.
În baza acestui articol, cineva a făcut o scrisoare anonimă către șeful DNA prin care se cerea anchetarea lui Dan Voiculescu pentru că îl „combate” pe preşedintele Traian Băsescu și anchetarea lui Mircea Badea pentru „agresivitate premeditată”, dar şi a jocurilor de la televizor ale căror prezentatoare sunt înjurate „cât se poate de porno”. (Sesizare_anonima_DNA_3_aprilie_2007)
Fără nici cea mai mică verificare, în baza anonimei, comisarul Berchez de la DNA face un referat (Referat_Berchez_Marian_26_aprilie_2007) prin care spune că „din conţinutul sesizării rezultă că au fost încălcate prevederile legale privind desfăşurarea licitaţiei”. Ca urmare, comisarul Berchez propune „înregistrarea lucrării în registrul de lucrări penale”.
Povestea halucinantă continuă. DNA a cerut printr-o rezoluție olografă (Rezolutie_olografa_Parchet_ICCJ_3_aprilie_2007) copii ale plicului în care era anonima, pentru a se afla expeditorul. Mai mult, DNA a fost însărcinată să examineze „aspectele privind pe Voiculescu Dan”. În urma datelor obținute așadar de pe plicul în care fusese trimisă anonima, DNA l-a identificat ca autor al sesizării pe Popa Vasile. A fost citat (Citatia_DNA-Popa_Vasile_pt_18_mai_2007) la DNA ca parte vătămată. Ulterior el a declarat (declaratie Popa Vasile) că a retractat tot. La dosar există doar o declarație (Declaratie_martor_Popa_Vasile_11_iunie_2007) în care acesta spune că nu știe nimic despre privatizarea ICA.
Mai mult, pe parcursul procesului martorii (http://voiculescuadevaruldespreica.ro/declaratii-martori/) au declarat că s-au făcut presiuni asupra lor de către procuror. Există chiar un martor care afirmă că i s-a spus pe parcursul anchetei că „se caută argumente în defavoarea unei persoane din acest dosar”. I s-a spus și numele: Dan Voiculescu.
Un alt fapt care arată o puternică implicare a politicului în acest dosar este felul în care Ministerul Agriculturii, prin pixul lui Dacian Cioloș, s-a constituit ca parte civilă în acest dosar, deși nu avea nicio bază legală. Inițial Ministerul Agriculturii a spus că NU (Adresa_Ministerul_Agriculturii) se poate constitui ca parte civilă, iar mai târziu Dacian Cioloș a revenit asupra acestei decizii. Plângeri penale (Plangere_penala_PICCJ_Sandu_Jean-Catalin-Dacian_Ciolos) au fost depuse pe numele lui pentru abuz în serviciu. De altfel, în acest moment este începută urmărirea penală pentru abuz în serviciu în această speță.
Poate cel mai grav lucru este legat de faptul că magistrații care au fost în postura de a-l judeca pe Dan Voiculescu au fost scoși din dosar prin arestare sau s-au pensionat. Așa s-a făcut loc pentru complete care nu au fost repartizate aleatoriu (vezi COMPLETELE DE JUDECATĂ) pentru a judeca speța, ci au fost numite cu dedicație.
Tribunal:
Scrisoarea lui Dan Voiculescu catre CSM:
Sesizare Dan Voiculescu:
Plingere Sandu:
Multiple presiuni au fost exercitate, inclusiv public, în acest dosar. Una dintre cele mai odioase, cea a Laurei Codruța Kovesi (vezi declaratia lui Kovesi + DECLARATII KOVESI, BASESCU, MACOVEI ) care a vorbit în nenumărate rânduri despre prescrierea dosarului la finalul anului 2014. Această afirmație nu a fost niciodată probată, fiind de fapt doar o presiune pe care Kovesi o făcea asupra magistraților să judece mai repede dosarul lui Voiculescu. De altfel, mai multe scrisori au fost trimise la Laura Codruța Kovesi pentru ca aceasta să explice pe ce își bazează afirmațiile legate de prescripția dosarului ICA. Nici până acum Kovesi nu a oferit un răspuns. (Vezi aici: sesizare si documentul Catalin Sandu prescriere)